Noutăți

30.09.2019

În pregătire numărul 10 al Revistei Misterele Dunării!

Din sumar:

Natașa Alina Culea – Rusalka (fragment)

Alexandru se întoarce, după 20 de ani de înstrăinare, în satul copilăriei sale, din inima Deltei. Fără să știe că, intrând în această lume tainică, ale cărei rosturi îi sunt străine și de neînțeles, nu face decât altceva să împlinească destinul ce-i fusese rânduit. Rusalca i se arată, în valurile Dunării, încă din primele clipe petrecute pe tărâmul dintre ape. Din momentul primului contact, și până la întâlnirea cu Rusalca, în tot acest răstimp al așteptării, toate semnele par a prevesti ceea ce urma să se întâmple: vaporul numit Rusalka, sărbătoarea Rusaliilor, efemeridele, numite popular Rusalii, vizita la casa spânzuratului, victima Rusalcăi, poemul Rusalcăi. Semne, pe care Alexandru le ignoră. Superstiții, în care nu crede. O rânduială a lucrurilor, pe care nu o pricepe. Pentru că, în această lume a simplității primordiale, viața oamenilor se desfășoară după legile naturii și ale lui Dumnezeu.
Va reuși Alexandru, în ciuda tuturor semnelor și prevestirilor, să păcălească destinul și să scape chemării Rusalcăi?
Veți afla în Rusalka, al șaptelea roman (în curs de apariție) al Natașei Alina Culea, o scriitoare născută la Tulcea, socotită una dintre vocile cele mai reprezentative ale tinerei generații de scriitori români .
Mai multe despre Natașa Alina Culea puteți afla aici.

Mihai Tiuliumeanu – Musa, fiul lui Baiazid, II

Partea a doua a articolului (început în numărul 8 al Revistei Misterele Dunării) povestește cele întâmplate după lupta de la Ankara, „bătălia titanilor”, în care Baiazid Fulgerul a fost învins categoric și luat prins de hanul mongol Timur Lenk. Rămas o vreme în umbra fraților săi mai mari, Suleiman și Mehmet, Musa va accepta propunerea lui Mircea cel Bătrân de a veni în Țara Românească și de a lua cu forța tronul părintelui său, ajutat de akingiii și turcmenii din Dobrogea. O aventură demnă de un roman istoric, având în prim plan pe cel mai aprig dintre fiii lui Baiazid, devenit ginere al lui Mircea și apărător al stăpânirii acestuia pe pământul dintre Dunăre și marea cea mare.

Nicolae C. Ariton – Nava Republica, ultimul cartuș

Sic transit gloria… Și nava Republica, unul dintre simbolurile orașului Tulcea, și-a avut perioada sa de glorie, și-a trăit în tăcere declinul, pentru ca, la bătrânețe, când ar fi trebuit să celebreze împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani, să fie transformată în muzeu – restaurant (!), mai mult restaurant decât muzeu, terasă plutitoare și club de noapte pentru tot felul de petrecăreți cu îndoielnice gusturi în materie de distracție. Cum s-a tras „ultimul cartuș” pe puntea Republicii, veți afla în articolul semnat de Nicoale C. Ariton.

Valentin Şapcă Repatrierea lipovenilor în URSS (august-septembrie 1947)

Debut în Revista Misterele Dunării, Valentin Șapcă, profesor de istorie, cu un un episod mai puțin cunoscut din istoria comunității rușilor-lipoveni din Dobrogea: „repatrierea” în URSS, după al doilea război mondial. O încercare, reușită zicem noi, de reconstituire a împrejurărilor în care s-a făcut strămutarea unora dintre locuitorii satului Jurilovca „în Maica Rusia, acolo unde erau mormintele strămoșilor”. O reconstituire a celor petrecute, cu atât mai veridică, cu cât informațiile au fost culese pe teren, de la bătrânii satului, martori ai acelor evenimente.

Ionuț Jescu – Confesiunile lui Kelsiev despre cazacii staroveri și Tulcea, la 1860

Ionuț Jescu a devenit unul dintre autorii publicați constant în Misterele Dunării, cu articole care privesc, în egală măsură, viața comunității rușilor-lipoveni, dar și istoria zbuciumată a pământului dintre Dunăre și Mare.
În acest număr, prima parte dintr-o mărturie plină de culoare despre cele ce se întâmplau în Dobrogea otomană, în jur de 1860, aparținând lui Vasili Kelsiev, fost ataman al cazacilor dobrogeni (cazac-baș). Confesiunea lui Kelsiev, o încercare a sa de a obține iertarea, după întoarcerea sa în Rusia, reconstituie un moment dificil din istoria comunității cazacilor nekrasoviți din Dobrogea, amenințată de armatele rusești, în timpul Războiului Crimeei, măcinată de conflicte și certuri fără sfârșit după război, care au adus, în cele din urmă, la desființarea krugului căzăcesc, renunțarea la obligațiile militare și acceptarea statutului de raia. Un tablou complex, din care nu lipsesc Michał Czajkowski/Sadîc Pașa sau Osip Gancear, ultimul ataman de la Sarichioi.

Fedor Kondratovici – Sicia dunăreană de la Dunăvăț

Continuăm în acest număr publicarea lucrării lui Fedor Kondratovici, Zadunaiska Sici, în traducerea d-lui Ananie Ivanov, cu cea de a doua parte, care înfățișează faptele atamanilor cazacilor ucraineni, de la înființarea Siciei (1806) și până la fuga lui Ostap Gladki la ruși (1828), moment ce marchează dispariția Siciei de la Dunăvăț. Așa cum era și normal, Kondratovici se apleacă cu stăruință asupra împrejurărilor în care Ostap Gladki a fost ales ataman dar, mai ales, asupra uneltirilor care au dus la fuga acestuia, a urmărilor nefericite pe care fapta sa au avut-o, nu doar asupra comunității căzăcești de la Dunăvăț, dar și asupra întregii etnii ucrainene din nordul Dobrogei.

Bineînțeles, sunt alături de noi, și în acest număr, pentru al doilea an deja, consecvenții noștri colaboratori Mihai Baciu, cu micile și coloratele portrete ale neștiutelor păsări din Deltă, Laura Stănică, cu partea de trăire lirică și, nu în ultimul rând, Angela Dumbravă cu savuroase amintiri despre trăirile și neliniștile adolescenței.

În curând, în chioșcurile de ziare din Tulcea!

1 gând despre „Noutăți”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s